Sare iodata sau neiodata?
Exista multe controverse cu privire la consumul de sare iodata sau neiodata. In timp ce unii sustin ca putem consuma sare iodata in siguranta, altii atrag atentia asupra unor efecte negative pe care le-ar putea avea.
Fara doar si poate, sarea este un condiment nelipsit din alimentatia noastra. Fara sare mancarea parca nu are gust.
Sarea parca face parte din mostenirea noastra biologica. Insa, stiai ca sarea este la fel de straina pentru organism precum sunt si medicamentele?
Ceea ce este mai ingrijorator este faptul ca ajungem sa consumam sarea in exces.
Indiferent ca vorbim de sare iodata sau neiodata, potrivit OMS, cantitatea zilnic recomandata este de 5 g de sare.
Din pacate, la noi in tara consumul de sare, mai ales iodata, este de 2-3 ori mai mare. Acest lucru poate duce la consecinte nefaste asupra sanatatii.
Prin urmare, inainte de a te decide intre sare iodata sau neiodata, alege sa consumi sarea cu moderatie.
Redu consumul de sare in special intr-un regim pentru hemoglobina mare, daca suferi de hipertensiune, boli cardiace, obezitate, dar si ca masura de preventie.
Dincolo de acest aspect, haide sa vedem care este diferenta dintre sare iodata si neiodata, precum si care dintre ele este cea mai potrivita pentru consum.
Diferenta dintre sare iodata si neiodata
In mod natural, sarea sau clorura de sodiu (NaCl) este o substanta care contine un amestec de clor si sodiu. Acestea sunt doua minerale al caror aport adecvat sunt esentiale pentru organism.
Clorul se gaseste in proportie de aproximativ 60% in sare, aceasta fiind cea mai importanta sursa alimentara de clor.
Diferenta dintre sare iodata si neiodata este data de structura lor chimica.
Sarea iodata contine iod, adaugat prin procese industriale, pe cand sarea neiodata este cea naturala.
Iodul este un mineral care nu poate fi produs de organism. Aportul lui din alimentatie in cantitati optime este necesar pentru a mentine o stare buna de sanatate.
Iodul se regaseste in organismul uman in proportie de aproximativ 80% la nivelul glandei tiroide. Astfel, el contribuie la sinteza hormonilor tiroidieni.
Un nivel insuficient de iod poate provoca simptome neplacute, unele chiar grave.
Carenta de iod poate sa duca la gusa endemica (gusa multinodulara). O afectiune provocata de umflarea glandei tiroide care se manifesta prin diverse simptome, iar in unele cazuri poate duce la complicatii.
Deficitul de iod este periculos pentru toate persoanele, indiferent de varsta. In cazul femeilor insarcinate poate provoca avort spontan sau decesul intrauterin.
De asemenea, poate inhiba dezvoltarea creierului fatului, ducand la retard mental si fizic al nou-nascutului. Deficitul de iod in cazul copiilor si adolescentilor poate incetini dezvoltarea lor mentala normala.
In mod natural, iodul se regaseste in alimente marine (peste marin si fructe de mare), alimente de origine animala (carne, oua, lactate), cerealele, precum si unele legume si fructe.
Totusi, cantitatea de iod pe care o contin alimentele depinde foarte mult de concentratia de iod din sol.
Alimentele care provin din zone marine sau oceanice au un continut mai mare de iod decat cele care provin din zone montane sau de deal.
De ce este sarea iodata?
De-a lungul timpului s-a constatat ca tot mai multe persoane se confruntau cu deficit de iod.
La nivel mondial s-a observat ca afectiunile de gusa endemica au crescut ca urmare a acestei carente.
Explicatia vine din faptul ca uneori aportul de iod din hrana poate fi insuficient, avand in vedere ca concentratia de iod din alimente depinde de zonele geografice.
Persoanele care traiesc in zone cu altitudini mai inalte au o alimentatie mai saraca in iod.
In plus, iodul se gaseste in putine alimente. Nu toata lumea are o dieta bazata pe alimente care sa satisfaca necesarul organismului cu acest mineral.
Mai mult decat atat cei care au o alimentatie vegetariana prezinta un risc crescut de deficit de iod.
De asemenea, sarcina si alaptarea presupune un aport mai mare de iod. Nevoia zilnica de iod creste cu pana la 50% in cazul femeilor insarcinate.
Pornind de la aceste premise, in multe tari s-a luat decizia de a se adauga iod in sarea de masa, fiind o masura de sanatate publica.
Aceasta decizie avea ca scop prevenirea si combaterea deficitului de iod in randul populatiei.
Inclusiv Romania a adoptat aceasta masura in anul 2002 printr-o Hotarare de Guvern.
Potrivit acestei decizii legislative se impunea iodarea sarii cu aproximativ 20 mg de iod/kg de sare. Din 2007, cantitatea de iod s-a modificat la 30mg de iod/kg de sare.
Iodarea sarii de masa a fost privita ca una dintre cele mai simple metode prin care se putea suplimenta aportul de iod. Asta deoarece jumatate de lingurita de sare iodata pe zi este suficient cat sa asigure nevoile zilnice de iod ale organismului.
In unele tari s-a dovedit a fi chiar o masura eficient in ceea ce priveste preventia carentei de iod.
Sare iodata sau neiodata?
Inca de la inceput trebuie sa specific faptul ca iodul nu modifica in nici un fel gustul, aspectul sau textura sarii.
Mai mult decat atat, am vazut deja cat de importanta este prezenta iodului intr-o cantitate optima pentru organism.
Atunci, de unde vine aceasta controversa cu privire la sare iodata sau neiodata?
Specialistii spun ca un consum de sare iodata nu este eficient pentru toata lumea.
Sarea iodata este indicata doar acelora care au o alimentatie saraca in iod si prezinta un risc crescut de deficiente cu acest mineral.
Prin urmare, decizia de a consuma sare iodata ar trebui sa vina la recomandarea medicului, in cazul in care te confrunti cu o astfel de carenta.
In acest mod, consumul moderat de sare iodata ar putea fi util pentru a-ti satisface nevoile zilnice de iod.
Cu toate acestea, aportul excesiv de iod in organism este mai bine tolerat, in comparatie cu deficitul.
Excesul de iod nu constituie o problema mare de sanatate, desi in unele cazuri poate duce la hipotiroidism.
Din acest punct de vedere, consumul de sare iodata nu este neaparat nociv pentru persoanele care nu au predispozitie la deficit de iod.
Inainte de a alege intre sare iodata sau neiodata, mai trebui sa stii ca pe langa iod, sarea iodata mai contine iodura de potasiu, iodat de potasiu, dar si alte substante chimice.
De exemplu, sarea iodata mai contine carbonat de magneziu (E504), carbonat de sodiu (E500), ferocianura de potasiu (E536) care au rol de antiaglomeranti si de a reduce umiditatea sarii.
Specialistii atrag atentia asupra unor efecte negative pe care sarea iodata le-ar putea avea asupra organismului si anume:
- slabirea imunitatii
- tulburari tiroidiene
- incetinirea metabolismului
- solicitarea excesiva a rinichilor
- obezitate
- dureri de cap
- ameteli
- transpiratie excesiva si bufeuri (intoleranta la caldura)
- cresterea tensiunii arteriale
- anxietate, irascibilitate crescuta
- insomnie
Alegerea consumului de sare iodata sau neiodata ar trebui sa fie o decizie personala, nu una impusa prin lege.
Ar trebui ca fiecare sa fie liber sa aleaga ce crede ca este mai bine pentru el!